Renaturarea râurilor și a zonelor umede poate proteja anumite comunități de inundații catastrofale, conform explicațiilor oferite de prof. univ. dr. Ana Vîrsta. Expertul, care conduce Departamentul de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a subliniat importanța acestui proces în cadrul conferinței despre schimbările climatice. Această metodă presupune oferirea unui spațiu mai mare râurilor pentru a gestiona debitele aduse de viituri.
Procesul de renaturare presupune ca, în cazul în care apa stagnează pe terenuri agricole timp de 2-3 zile, plantele să își poată recupera starea. Această strategie este menită să prevină deversarea apei peste diguri și inundațiile majore prin descărcarea debitelor de viitură pe traseul natural. Un exemplu menționat în acest context este Balta Comana, o zonă umedă care a fost restaurată prin fonduri europene în urmă cu aproximativ 15 ani.
Prof. univ. dr. Ana Vîrsta a insistat pe necesitatea existenței unor hărți de risc pentru inundații și alunecări de teren la scară mare. Aceste documente ar trebui să fie disponibile la nivel de bazin hidrografic pentru a ajuta sistemul de urbanizare. Obiectivul este ca autoritățile care emit autorizațiile de construcție să evite albiile majore și luncile inundabile, evitând astfel construirea de cabane în zone cu risc de inundații.
Expertul a evidențiat faptul că hărțile de risc trebuie să includă și cursurile de apă nepermanente, deoarece acestea pot genera viituri rapide. Un exemplu de denumire care sugerează pericolul este „Valea Turbată”, unde debitele cresc brusc și produc pagube. Această zonă este un exemplu de curs de apă care, deși poate părea minor, poate deveni extrem de distructiv în timpul unor fenomene meteologice extreme.
În această vară, numeroase zone din România au fost afectate de viituri cauzate de precipitații de scurtă durată, dar cu volum mare. În iulie, o viitură a lovit orașul Bușteni, în județul Prahova, afectând locuințe și mașini. Ulterior, fenomenul a fost observat și în Provița, unde un pârâu care părea aproape secat a ieșit din albie în doar câteva minute, provocând disfuncționalități în zona respectivă.
Fenomenele meteologice extreme, precum viiturile rapide, devin tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice care afectează gestionarea resurselor de apă. În România, gestionarea riscului de inundații depinde de precizia hărților de risc și de respectarea zonelor de luncă. Fără o planificare urbanistică bazată pe datele despre cursurile de apă, comunitățile rămân vulnerabile în fața evenimentelor naturale care pot transforma râuri mici în forțe distructive.