Primăria Capitalei a decis modificarea proiectului de reabilitare a malurilor Lacului Herăstrău, după ce au fost identificate soluții de compromis. Noua abordare vizează echilibrarea necesităților tehnice de siguranță cu protejarea parcului, evitând implementarea unei lucrări care ar fi afectat peisajul. Decizia vine în urma unei perioade de două luni în care autoritățile au căutat alternative la planul inițial de consolidare hidrotehnică a malurilor.
Primarul Ciprian Ciucu a explicat că lucrarea prevăzută anterior era corectă din punct de vedere hidrotehnic pentru siguranța malurilor, însă nu era adecvată pentru peisajul parcului. Acesta a declarat că nu poate accepta o soluție care ar implica construirea unei alei de doi metri de beton în jurul lacului. Obiectivul actual este ca Herăstrău să rămână parcul cunoscut de cetățeni, prin evitarea intervențiilor masive de betonare.
Fundamentul noii strategii este un studiu de inventariere digitală, realizat de Asociația Peisagiștilor din România, filiala București-Ilfov. Acest studiu a fost susținut financiar de Fundația Comunitară București printr-un buget de 90.000 de euro. Procesul de evaluare a fost realizat împreună cu AsoP București, care a efectuat inventarierea fiecărui arbore în parte, oferind date precise pentru decizia de reabilitare a zonei verzi.
Analiza a vizat un total de 1.844 de arbori din zona lacului, evidențiind starea de sănătate a acestora. Rezultatele arată că 1.036 de arbori nu necesită nicio intervenție, fiind considerați în siguranță. În rest, evaluarea a indicat faptul că 420 de exemplare sunt în stare bună, 697 sunt într-o stare rezonabilă, 403 sunt deficitari, iar 54 de arbori sunt complet uscați.
În ceea ce privește siguranța, 1.070 de copaci au fost clasificați la risc scăzut, în timp ce 259 se află la un risc moderat. Totuși, există 74 de exemplare cu risc ridicat și 10 care prezintă risc extrem. Specialiștii au recomandat eliminarea lemnului uscat în 408 cazuri, curățarea coroanei în 393 de cazuri și reducerea încărcării la capătul ramurilor în 330 de cazuri.
Proiectele de reabilitare a spațiilor verzi din zonele urbice sunt adesea subiecte de dezbatere între necesitatea de infrastructură și conservarea ecosistemelor locale. În București, gestionarea parcurilor necesită un echilibru între siguranța tehnică a malurilor și menținerea biodiversității. Această nouă abordare a Primăriei Capitalei pune accent pe intervenții chirurgicale asupra arborilor, în loc de modificări structurale ale terenului.