Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a scos la lumină o poveste de dragoste neobișnuită, care a reușit să eludeze controlul strict al regimului comunist. În centrul acestui eveniment se află o tânără din Sângeorz-Băi care s-a îndrăgostit de un cetățean englez în anul 1987. Această perioadă era marcată de o supraveghere extrem de riguroasă asupra relațiilor dintre cetățenii români și străinii proveniți din statele occidentale.
Regimul comunist considera că căsătoriile cu cetățeni străini erau adesea folosite ca o metodă de emigrare legală, motiv pentru care statul impunea obligații legale foarte restrictive. Orice astfel de uniune trebuia aprobată prealabil de Consiliul de Stat, înainte de a putea fi înregistrată la starea civilă. Imediat ce o cerere era depusă, Securitatea începea o urmărire informativă asupra celor doi viitori soți, transformând procesul într-un exercițiu de presiune.
Pentru cetățenii români, consecințele erau adesea severe, fiind supuși intimidărilor sau anchetelor repetate la sediul organelor de poliție. Mulți tineri erau puși în situația de a renunța la proiectul de căsătorie sub amenințarea de a fi trimiși afară de la locul de muncă sau exmatriculați din facultate. În cazul în care aceștia erau membri ai partidului, exclusia din organizație era o măsură aproape certă, iar familia era presată să îi influențeze să retragă cererea.
În cazul tinerelor din Sângeorz-Băi, femeia lucra la Fabrica de tricotaje, unde l-a cunoscut pe englez, un șofer de camion care venea în România pentru a încărca marfă. După ce cererea lor de căsătorie a fost refuzată după un an de așteptare, cei doi au luat o decizie radicală. În noiembrie 1988, tânăra a reușit să părăsească țara ascunsă într-un compartiment secret al camionului logodnicului său.
Securitatea a aflat despre această evadare abia în martie 1989, după ce jurnaliștii britanici au relatat evenimentul. Ca urmare a acestui incident, tânăra a fost exclusă din Partidul Comunist și a fost avertizată că riscă pedepse dacă se întoarce în România. Totodată, ofițerul de Securitate responsabil de zona fabricii de tricotaje a fost sancționat, precum și superiorul acestuia, pentru lipsa de control asupra subordonatului.
În perioada comunismului, controlul social și monitorizarea cetățenilor erau instrumente fundamentale ale statului pentru a preveni orice formă de migrare necontrolată. Instituțiile de forță monitorizau constant interacțiunile cu străinii, transformând orice tentativă de legătură internațională într-un subiect de investigație pentru serviciile de informații, cu scopul de a menține izolarea populației față de lumea occidentală.