Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a raportat peste 170 de cereri privind fraude comise pe canale bancare în acest an. În numeroase cazuri, consumatorii s-au trezit cu datorii către instituții financiare după ce infractorii au contractat împrumuturi în numele lor. Această situație apare de obicei atunci când victimele permit accesul unor persoane necunoscute la informațiile lor confidențiale sau la aplicațiile de internet banking.
Mecanismele de înșelăciune sunt extrem de complexe și implică manipularea psihologică a victimelor. Infractorii se prezintă ca fiind reprezentanți ai băncii, ai Poliției sau ai Băncii Naționale a României pentru a obține încredere. În multe cazuri, persoanele au contractat chiar ele creditele și au transferat apoi sumele de bani către conturi necunoscute, fiind convinge că investesc în acțiuni sau criptoactive.
Prejudiciile cauzate de aceste acte de fraudă sunt semnificative, ajungând în unele situații până la 20.000 de euro. De multe ori, pierderile sunt suportate integral de consumatori deoarece aceștia au permis accesul la telefoane sau laptopuri. Băncile refuză de cele mai multe ori să accepte cererile de conciliere, argumentând că situațiile sunt deja în atenția Poliției și că sistemele de securitate nu au fost atacate direct.
O metodă utilizată de atacatori este exploatarea dorinței de câștig rapid prin tehnologii avansate. Infractorii pot folosi aplicații de control de la distanță pentru a accesa economiile sau pentru a solicita împrumuturi în numele victimelor. De asemenea, există riscul ca înregistrările video solicitate sub diverse pretexte să fie folosite prin procedee de tip deepfake pentru a ocoli sistemele de autentificare ale băncilor.
CSALB recomandă verificarea atentă a autenticității oricărui apel sau mesaj care solicită operațiuni financiare urgente. Este esențial să nu se acceseze link-uri primite prin SMS, WhatsApp sau e-mail și să nu se introducă date personale pe site-uri suspecte. Instituția subliniază că băncile nu solicită niciodată parole, coduri PIN sau date de acces prin canale de comunicare, indiferent de urgența prezentată de interlocutor.
Fenomenul de fraudă prin manipulare psihologică este o problemă de securitate financiară care afectează tot mai mulți cetățeni. În contextul digitalizării serviciilor bancare, riscurile legate de accesul la datele de autentificare și utilizarea tehnologiilor de tip deepfake pentru dezinformare au devenit o temă de actualitate. Consumatorii trebuie să fie extrem de atenți la orice solicitare de identificare video sau la instrucțiuni de plată primite telefonic.