Sute de mii de credincioși sunt așteptați la Iași pentru sărbătoarea Sfintei Parascheva, desfășurată în data de 14 octombrie 2026. Până marți seară, peste 155.000 de persoane au reușit deja să treacă pe la raclă pentru a se închina. Evenimentul religios de amploare atrage mulțimi impresionante, în ciuda condițiilor meteorologice nefavorabile, precum frigul sau ploaia, care nu îi opresc pe pelerini să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la Catedrala Mitropolitană.
Istoria locală este marcată de un incendiu de amploare survenit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888 la Paraclisul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”. Flăcările au distrus o mare parte din paraclis și au afectat grav obiectele din apropierea raclei, însă moaștele Sfintei Parascheva și vălul acestora au rămas neatinse de foc. Acest eveniment a fost interpretat de credincioșii vremii ca o intervenție divină, consolidând statutul sfintei drept protectoare a Moldovei și a orașului Iași.
În urma acestui miracol, în anul 1889, moaștele au fost mutate la Catedrala Mitropolitană din Iași, oferind un spațiu mai vast pentru organizarea slujbelor și pentru primirea pelerinilor. Deși tradiția pelerinajului exista deja de peste două secole, evenimentul din 1888 a accelerat răspândirea faimei sfintei. Astăzi, cozi de oameni se întind pe aproximativ șase kilometri, iar timpul de așteptare pentru a ajunge la baldachinul amenajat în apropierea catedralei poate ajunge până la cinci ore.
Procesul de pelerinaj nu a fost lipsit de incidente, fiind necesară intervenția forțelor de ordine. Marți, 13 octombrie, în jurul orei 19.00, mai multe persoane au încercat să părăsească rândurile organizate pentru a ajunge mai rapid la raclă, refuzând indicațiile jandarmilor. Conform Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, comportamentul recalcitrant al acestor persoane a dus la aplicarea a patru sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 900 de lei, pentru provocarea sau participarea la scandal.
Sfânta Parascheva, născută în Epivata, în Tracia de pe țărmul Mării Marmara, a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. Provenind dintr-o familie înstărită, ea a ales să renunțe la bunurile materiale pentru a ajuta săraci, oferindu-și chiar hainele sau cruciulița de aur. După o viață dedicată rugăciunii și milosteniei, a murit tânără, în jurul vârstei de 27 de ani. Moaștele sale au ajuns în Moldova în anul 1641, prin intermediul domnitorului Vasile Lupu.
Tradiția religioasă și cea populară sunt strâns legate în această zi de sărbătoare. În calendarul ortodox, 14 octombrie este marcată cu cruce roșie, fiind o zi de importanță majoră. Pe lângă rugăciuni, există obiceiuri precum oferirea de pachete cu alimente, pâine și fructe de toamnă către cei nevoiași, în amintirea rudelor decedate, o practică asociată cu pomenirea celor morți în tradiția populară a regiunii.