Partidele naționaliste rămân forța politică dominantă în Bosnia și Herțegovina în urma alegerilor generale, conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CIK). După numărarea voturilor din peste 90% dintre secțiile de votare, rezultatele indică o lipsă de schimbare majoră pe scena politică a țării. Un aspect marcat de acest scrutin este scăderea participării la urne, care a atins un minim istoric de 41,5%, în scădere față de nivelul de 51,5% înregistrat la alegerile din 2022.
În cadrul președinției tripartite, bosniacul Denis Becirovic a fost realelect, obținând 38,1% din voturi. Acesta a reușit să îl învingă pe Bakir Izetbegovic, liderul partidului naționalist musulman SDA, care a finalizat cursa cu un procent de 34%. Pe partea sârbă, Zeljka Cvijanovic, reprezentantă a partidului naționalist de guvernământ SNSD din regiunea administrată de sârbi, a obținut o victorie detașată. Aceasta a câștigat cu 55,6% din voturi, în fața lui Marinko Bozovic de la partidul naționalist moderat SDS, care a ajuns la 26,8%.
Singura schimbare semnificativă în structura președinției este alegerea membrei croate Darijana Filipovic, reprezentantă a partidului croat HDZ BiH. Aceasta intră în cel mai înalt organism de stat al țării, înlocuindu-l pe Zeljko Komsic, un social-democrat non-naționalist care nu a mai candidat. Filipovic a câștigat locul rezervat croaților cu un procent de 48,2%, depășindu-l pe social-democratul Slaven Kovacevic, care a obținut 26,8% din voturi. Această victorie confirmă prezența unei figuri naționaliste în componența președinției.
În regiunea administrată de sârbi, partidul SNSD al liderului Milorad Dodik și-a consolidat poziția de putere. Candidatul acestui partid, Savo Minic, a câștigat clar alegerile prezidențiale locale, iar SNSD rămâne forța dominantă în parlamentul RS, obținând 39% din voturi, o creștere față de 34,6% în 2022. Milorad Dodik, care a fost demis anul trecut de o instanță din Sarajevo din cauza activităților separatiste, continuă să acționeze în direcția secesiunii acestei entități de statul bosniac.
Pe lângă președinția tripartită, alegătorii au votat pentru parlamentul federal, parlamentele celor două entități autonome, RS și FBiH, precum și pentru președintele Republicii Srpska și cele 10 parlamente cantonale din FBiH. Din cauza ordinii constituționale complexe și a negocierilor de coaliție care se extind de obicei pe parcursul mai multor luni, rezultatele actuale oferă indicii limitate despre viitorul guvernului statului în ansamblu. Bosnia și Herțegovina este formată din Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska.
Bosnia și Herțegovina este un stat divizat între grupuri etnice, fiind format din bosniaci, sârbi și croați. Din anul 2022, această țară din Balcani este candidată oficial la aderarea la Uniunea Europeană. Structura sa administrativă a fost stabilită după războiul civil din perioada 1992-1995, un conflict care a provocat aproximativ 100.000 de morți și peste două milioane de persoane strămutate, lăsând în urmă o configurație politică bazată pe entități autonome.