Parlamentul a aprobat o modificare a Codului penal care vizează intensificarea pedepselor pentru exploatarea sexuală a minorilor. Proiectul a fost adoptat cu 180 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 15 abțineri. Această reformă legislativă urmărește să ofere o protecție mai eficientă împotriva abuzurilor care au loc în mediul digital, adaptând cadrul juridic la noile realități tehnologice.
O schimbare majoră în terminologia juridică este înlocuirea termenului de „pornografie infantilă” cu sintagma „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Această modificare are scopul de a reflecta mai corect natura faptelor și de a pune copilul în centrul protecției penale. Noua formulare acoperă situațiile în care abuzurile sunt reflectate și perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale.
Noile sancțiuni sunt structurate în funcție de gravitatea acțiunii comise de infractor. Pentru producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, pedeapsa este de la 5 la 12 ani de închisoare. În cazul promovării sau expunerii acestor materiale, legislația prevede de 3 până la 10 ani de închisoare, în timp ce pentru deținerea, procurarea sau distribuirea acestora, sancțiunea este de 2 până la 7 ani.
Legislația introduce și incriminarea explicită a fenomenului de grooming, consolidând mecanismele de răspundere penală. De asemenea, textul legislativ include referiri la materiale generate sau manipulate prin inteligența artificială, pentru a răspunde riscurilor din mediul digital. Totodată, participarea la spectacole care conțin abuzuri asupra minorilor va fi sancționată cu 2 până la 7 ani de închisoare, de la intervalul anterior de 1-5 ani.
În ceea ce privește accesarea materialelor, pedepsele sunt de asemenea înăsprite, crescând de la 1-3 ani la un interval de 1-5 ani de închisoare. Proiectul pune un accent deosebit pe delimitarea clară între exploatarea sexuală și situațiile de natură privată sau consensuale dintre adolescenți apropiați ca vârstă. Această distincție este necesară pentru a evita incriminarea nejustificată a unor comportamente care nu reprezintă abuz.
Diana Tușa, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, a declarat că legea transmite un mesaj ferm de condamnare a infractorilor, nu a copiilor. Reforma a fost dezbătută în urma unor consultări cu profesioniști din sistemul de justiție și din domeniul protecției victimelor. Documentul urmează acum să fie trimis către Președintele României pentru promulgare.