Nouă dintre cele mai mari bănci supravegheate de Office of the Comptroller of the Currency au utilizat politici interne care au influențat accesul clienților la servicii financiare. Conform unui raport publicat miercuri de OCC, instituție din cadrul Trezoreriei americane, aceste decizii au fost luate pe baze politice, religioase și sociale. Investigația a fost inițiată anul trecut prin intermediul unui ordin executiv emis de Donald Trump, vizând modul în care instituțiile financiare gestionează relațiile cu clienții lor.
Analiza efectuată de autorități a fost extrem de vastă, OCC examinând aproape 100.000 de reclamații și aproximativ 420.000 de pagini de documente oficiale. Toate cele nouă instituții vizate aplicau politici legate de „riscul reputațional”, însă acestea nu dispuneau de criterii suficient de clare sau obiective. Această lipsă de transparență a permis băncilor să dezavantajeze clienți pe temeiul opiniilor lor politice, religioase sau în urma unor activități comerciale care sunt legale. Jonathan Gould, șeful OCC, a subliniat în Lexington, Kentucky, că băncile ar trebui să ia decizii bazate exclusiv pe riscurile financiare.
Investigația a inclus giganți financiari precum JPMorgan Chase, Bank of America, Citibank, Wells Fargo, U.S. Bank, Capital One, PNC Bank, TD Bank și BMO Bank. Aceste entități dețineau majoritatea activelor băncilor comerciale supravegheate de OCC la începutul procesului de investigație. Un caz specific a fost cel al WePay, fostă subsidiară a JPMorgan, care a închis conturi ale unor comercianți asociați cu mișcarea conservatoare. Sistemul de verificare intern al acestei entități conținea termeni precum „MAGA”, „Make America Great” și „America First”, fără a avea standarde scrise pentru a defini incitarea la ură.
Raportul evidențiază și situații în care au fost afectate organizații asociate cu Partidul Democrat. Capital One a refuzat relații bancare cu o organizație care susținea dreptul la avort, după ce a observat că 95% din contribuțiile sale politice mergeau către democrați. De asemenea, banca a evitat colaborarea cu o organizație care promova dreptul de a deține arme din teama de a nu părea că susține acea cauză. Politicile de risc reputațional au afectat și alte industrii, precum cea a combustibililor fosili, a armelor de foc, a tutunului, a criptomonedelor sau a închisorilor private.
Deși toate cele nouă bănci au declarat că și-au revizuit sau au consolidat politicile privind accesul echitabil la servicii, OCC susține că nicio instituție nu a recunoscut pe deplin deciziile de excludere. Autoritatea nu a anunțat sancțiuni imediate, însă analizează reglementări suplimentare împotriva discriminării politice și religioase. Instituțiile financiare au respins acuzațiile de discriminare politică, însă procesul de reglementare continuă pentru a preveni fenomenul de „debanking”, adică retragerea serviciilor din motive care nu țin de riscul financiar.
Această investigație privind politicile de risc reputațional apare într-un context de presiune reglementară sporită pentru marile bănci din SUA. Recent, OCC și alte autorități din cadrul Trezoreriei au impus Bank of America sancțiuni de peste 1,2 miliarde de dolari. Aceste penalități au fost aplicate pentru deficiențe separate în cadrul proceselor de combatere a spălării banilor, autoritățile investigând dacă aceste reguli au contribuit indirect la excluderea unor clienți din sistemul bancar oficial.