Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța noilor tehnologii în procesul de cercetare, protejare și transmitere a patrimoniului cultural către noile generații. Într-un discurs susținut la Gala UNESCO, acesta a evidențiat modul în care inovația poate sprijini conservarea moștenirii, menținând în același timp respectul față de autenticitatea și semnificația acestora. Mesajul a pus accent pe integrarea instrumentelor moderne în upayarea de a păstra tradițiile și siturile de importanță istorică.
În cadrul intervenției sale, Nicușor Dan a menționat că rolul tehnologiei capătă noi dimensiuni, în special în era inteligenței artificiale. El a punctat că prin acțiunile sale recente, UNESCO a reiterat faptul că tehnologia trebuie să servească omului, în timp ce educația trebuie să rămână un drept și un bun comun al umanității. Această abordare vizează cultivarea gândirii critice, a autonomiei și a responsabilității, elemente esențiale pentru societatea contemporană.
Un alt punct central al discursului a fost rolul crucial pe care UNESCO îl are în dezvoltarea comunităților locale. Președintele a observat că, în ultimii ani, organizația pune un accent tot mai puternic pe implicarea acestor comunități și pe încurajarea tinerilor să participe activ la protejarea patrimoniului. Nicușor Dan consideră că o astfel de direcție este necesară și în România, deoarece protecția nu se realizează doar prin instituții, ci prin asumarea locală.
Nicușor Dan a explicat faptul că patrimoniul este protejat într-un mod dinamic atunci când este respectat de comunități și când generațiile tinere îl consideră o parte vie a propriului viitor. El a vorbit despre datoria de a oferi tinerilor un sistem educațional adaptat unei lumi în continuă schimbare. De asemenea, a subliniat necesitatea de a proteja patrimoniul în fața schimbărilor climatice și a crizelor actuale, prin investiții în știință și cunoaștere.
Cele 70 de ani de când România este stat membru UNESCO reprezintă, în viziunea președintelui, un punct de plecare pentru o nouă etapă de cooperare. Dincolo de prestigiul siturilor recunoscute internațional, el a vorbit despre responsabilitatea de a apăra diversitatea culturală și libertatea de exprimare, fără compromisuri. Această aniversare nu este doar un moment de bilanț, ci o oportunitate de a asuma acțiuni concrete pentru viitorul cultural al țării.
România menține o colaborare de lungă durată cu UNESCO, fiind parte a acestui sistem internațional de protejare a valorilor universale de peste șapte decenii. Această implicare a statului român se înscrie într-un cadru de cooperare globală, unde protejarea patrimoniului cultural și educația sunt prioritare pentru stabilitatea socială și dezvoltarea comunităților, oferind un fundament pentru conservarea identității naționale în contextul provocărilor globale actuale.