Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române au lansat în luna octombrie un studiu pilot pentru testarea unui instrument inovator. Acest instrument de măsurare sociologică și psihometrică vizează evaluarea autodisciplinei, a autoreglării și a gândirii critice la un eșantion inițial de peste 350 de elevi de gimnaziu. Proiectul reprezintă o premieră în România, deoarece nu există în prezent un instrument similar capabil să măsoare simultan aceste trei competențe esențiale pentru viitorul elevilor.
Procesul de dezvoltare a instrumentului a durat aproximativ trei luni și a implicat un efort multidisciplinar de la sociologii de la ICCV și Narada. Echipa a inclus experți precum Dr.Psih Sorana Mocanu, coordonator al dezvoltării arhitecturii instrumentului din perspectiva psihometrică și statistician, precum și Dr Gabriel Lupu. Pentru a asigura aplicabilitatea întrebărilor la toate categoriile de elevi de gimnaziu, au fost organizate panel-uri de consultare cu 24 de specialiști din mediul preuniversitar și universitar, inclusiv profesori, directori de școli și experți în sociologie.
Inițiativa este susținută de parteneri precum Inditex România și ING Bank România, aceasta din urmă oferind sprijin pentru campania de comunicare. Narada a lansat și campania „Jumătatea nevăzută”, care încearcă să conștientizeze părinții asupra importanței acestor abilități care nu sunt evaluate prin notele din catalog. Pentru părinți este disponibil un test gratuit pe site-ul Narada, care oferă o „hartă” orientativă despre capacitatea copilului de a se organiza, de a-și gestiona emoțiile și de a analiza critic informațiile primite.
Necesitatea acestui demers este susținută de datele recente care indică dificultăți în sistemul educațional. Conform cercetării PISA 2025, 38,5% dintre elevii români de 15 ani se află sub nivelul minim de competență la matematică, citire și științe, o creștere față de aproximativ 33% în 2022. De asemenea, doar 61% dintre elevii români manifestă o „mentalitate de creștere”, credând că abilitățile se dezvoltă prin muncă și perseverență, în timp ce doar 7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic sunt rezilienți academic.
Andra Munteanu, președinte și fondator Narada, a explicat că instrumentul nu este creat pentru a adăuga note noi, ci pentru a oferi o hartă asupra rezilienței și gândirii critice. Ea a menționat că există copii cu note bune care se blochează la primul eșec și copii cu note mici care au o forță interioară pe care școala nu o vede. Obiectivul este de a ajuta părinții și profesorii să înțeleagă că un copil nu este doar suma notelor sale, oferind astfel o perspectivă asupra competențelor de adaptare.
Evaluările de tip PISA sunt instrumente internaționale de monitorizare a sistemelor educaționale, utilizate pentru a compara performanța elevilor între diferite țări. Aceste date sunt esențiale pentru guverne și organizații internaționale în vederea identificării lacunelor de învățare și a dezvoltării unor politici educaționale mai eficiente. În contextul actual, rezultatele PISA subliniază importanța competențelor de gândire critică, în special în raport cu utilizarea inteligenței artificiale în procesul de învățare.