Ministrul interimar al Economiei, Alexandru Nazare, a declarat că România traversează o perioadă de decelerare a inflației, descriind procesul drept cea mai rapidă frânare a acestui indicator din ultimii ani. Conform datelor economice, rata anuală a inflației a scăzut la 6,2% în luna august, de la un nivel de 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Această evoluție este rezultatul unei corecții reale a echilibrului economic, nu al unei plafonări administrative.
În cadrul unui mesaj postat pe Facebook, Alexandru Nazare a explicat faptul că prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună. În luna august, fără a lua în calcul combustibilii, prețurile de consum au diminuat cu 0,08% față de luna precedentă, iar legumele și fructele sunt mai ieftine față de perioada anului trecut. Ministrul a subliniat că presiunea principală asupra prețurilor provine de la piața externă a petrolului, unde benzina și motorina au înregistrat creșteri de două cifre.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o corecție fiscală necesară pentru a reduce deficitul și a stabiliza economia. În primele șapte luni ale anului curent, deficitul bugetar a fost cu 37% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Obiectivul central a fost transformarea bugetului într-unul realist, evitând creșterea datoriei și a dobânzilor prin deficite tot mai mari.
Alexandru Nazare a menționat că, deși inflația a scăzut, nivelul de 6,2% rămâne încă ridicat, media ultimelor 12 luni fiind de aproape 9,5%. Scăderea indică faptul că ritmul de creștere a prețurilor încetinește, însă cetățenii resimt în continuare pierderea puterii de cumpărare. Corecția finanțelor publice rămâne o prioritate pentru a asigura stabilitatea, mutând accentul de pe consumul bazat pe datorie către investiții și dezvoltare.
Eforturile de control al deficitului sunt esențiale pentru a direcționa resursele către proiecte de infrastructură și servicii publice. Aproximativ 3% din PIB reprezintă costul plății dobânzilor la datoria acumulată în anii anteriori, bani care nu ajung în spitale sau școli. Reducerea acestui cost de finanțare este considerată vitală pentru a recupera resurse necesare pentru construcția de autostrăzi și alte proiecte de dezvoltare națională.
Această strategie de ajustare fiscală intervine într-un context în care stabilitatea macroeconomică este critică pentru integrarea europeană și atragerea investițiilor. În perioada recentă, discuțiile privind economia europeană au fost marcate și de temeri legate de izolare în domenii tehnologice avansate. Totuși, pentru România, prioritatea imediată rămâne controlul inflației și reducerea deficitului prin disciplină bugetară și investiții publice sustenabile.