La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, specialiști precum Călin Alexandru Ur, Aurel-Cătălin Giulescu și Ionuț Valentin Sas au analizat impactul inteligenței artificiale asupra societății. Discuțiile au evidențiat faptul că, deși tehnologia poate crește productivitatea companiilor, aceasta riscă să reducă oportunitățile de angajare pentru tineri. În același timp, administrația publică din România se află încă în etapa de testare a integrării acestor noi tehnologii.
Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance la UiPath, a explicat că inteligența artificială poate ajuta la acoperirea deficitului de forță de muncă cauzat de îmbătrânirea populației din țările dezvoltate. Acesta a subliniat că, la nivel organizațional, scopul nu este eliminarea posturilor, ci extinderea capacității de lucru a angajaților. Totuși, Sas a avertizat că procesul va include o formă de selecție naturală, în care unele poziții vor fi afectate și unii colegi vor pleca din companii.
Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, a pus accent pe importanța cercetării și inovării pentru dezvoltarea societății, comparând investiția în știință cu combustibilul necesar funcționării. El a menționat că infrastructura de la Măgurele a atras ingineri din peste 25 de țări, subliniind nevoia de a pregăti tinerii pentru tehnologii emergente. Ur a avertizat însă că tinerii nu trebuie să lase inteligența artificială să le înlocuiască gândirea, deoarece tehnologia poate genera informații inventate atunci când nu cunoaște răspunsul.
Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a susținut că digitalizarea trebuie să însemne transformarea modului de lucru, nu doar introducerea unor instrumente informatice. El a prezentat cartea electronică de identitate ca pe un succes major și un pas către transformarea digitală, în ciuda reticențelor legate de cipul vizibil. Giulescu a explicat că dezbaterea despre riscurile de monitorizare are loc pe rețelele sociale, de pe dispozitive care conțin deja numeroase cipuri invizibile.
În ceea ce privește administrația publică, președintele ADR a declarat că majoritatea instituțiilor nu sunt pregătite pentru viteza de dezvoltare a automatizării. Deși există sisteme funcționale, precum digitalizarea stării civile, utilizarea lor rămâne limitată în România. De asemenea, Giulescu a menționat că platforma Ghișeul.ro a fost migrată în cloudul guvernamental, dar a ridicat semnalul de alarmă privind resursele financiare necesare pentru menținerea acestor sisteme pe termen lung.
Contextul actual indică o discrepanță între evoluția tehnologică globală și ritmul de adoptare din sectorul public. În timp ce planurile digitale pot anticipa ecosistemul anului 2030 prin noi cicluri de finanțare, capacitatea de a anticipa evoluțiile pentru anul 2035 rămâne o provocare majoră. Adaptarea resiliantă a personalului și pregătirea unei noi generații de specialiști sunt considerate elemente critice pentru viitorul economiei românești.