Imigrația și gestionarea fluxurilor migratorii au devenit subiectul principal în cadrul alegerilor parlamentare din Suedia, care au loc în 13 septembrie. Guvernul actual, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, urmărește un nou mandat prin implementarea unor măsuri de restricționare a primirii solicitanților de azil. Această schimbare de direcție radicală este susținută de coaliția de dreapta, care dorește să își consolideze popularitatea prin politici de control strict asupra granițelor naționale.
În cadrul campaniei electorale, partidul Democrații din Suedia a lansat o campanie publicitară vizând imigranții, oferind ajutor financiar pentru repatriere. Programul prevede acordarea a până la 350.000 de coroane suedeze, echivalente cu 31.000 de euro, pentru titularii de permise de ședere din afara Uniunii Europene care aleg să părăsească țara. Aceste reclame au fost afișate în mijloacele de transport în comun și în cartierele cu o densitate mare de migranți, subliniind dorința de a facilita întoarcerea în țările de origine.
Guvernul de la Stockholm este format din trei partide principale: Moderații, Creștin-democrații și Liberalii, care urmăresc formarea unei coaliții cu Democrații din Suedia. Din punct de vedere electoral, coaliția guvernamentală și Democrații din Suedia dețin un procent de 47,9% din intențiile de vot, în timp ce partidele de centru-stânga, inclusiv Partidul Social-Democrat, sunt creditate cu 50,3%. Tensiunea este vizibilă prin faptul că 349 de locuri în parlamentul unicameral, Riksdag, vor fi reînnoite pentru o perioadă de patru ani.
Politicile de restricționare sunt susținute și de alte figuri politice europene, precum europarlamentara Mary Khan-Hohloch, care a salutat inițiativa suedeză. Totodată, există critici din partea unor experți, precum Bram Frouws, directorul Mixed Migration Centre, care consideră că aceste programe de finanțare sunt mai degrabă simbolice decât practice. De la începutul anului, 171 de persoane au acceptat deja ajutorul financiar oferit de guvern pentru a părăsi Suedia, însă impactul real asupra emigrației voluntare rămâne subiect de dezbatere.
Pe lângă restricțiile de ședere, Suedia a introdus și teste obligatorii de cetățenie pentru a evalua cunoștințele de bază despre țară. Fostul ministru al Imigrației, Johan Forssell, a declarat că aceste cerințe sunt rezonabile, deoarece anterior cetățenia putea fi obținută fără un nivel minim de cunoștințe sau de limbă suedeză. În paralel, comunitățile de imigranți exprimă îngrijorări, precum în cazul imamului din Stockholm, care subliniază că programul de repatriere poate crea diviziuni sociale profunde în suburbii.
Contextul politicii de imigrație în Europa a fost marcat de o schimbare de paradigmă de la anul 2015, când un flux masiv de peste un milion de persoane, în principal din Siria, a ajuns pe continent. Această perioadă a dus la o creștere a retoricii anti-imigrație în numeroase state membre, determinând guvernele europene să adopte politici de returnare mai riguroase pentru a gestiona presiunea socială și financiară asupra sistemelor naționale.