Premierul italian, Giorgia Meloni, a depus oficial o cerere către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru a înregistra propria voce ca marcă. Această inițiativă are ca scop principal protecția împotriva utilizării deepfake-urilor, conținuturi manipulate prin intermediul inteligenței artificiale. Documentele consultate de Reuters, care au fost confirmate de biroul premierului, indică faptul că această măsură de protecție a identității sale audio este o reacție directă la riscurile tehnologice actuale.
Cererea de înregistrare, datată 5 octombrie, include un material audio de patru secunde în care Giorgia Meloni repetă de două ori, în limba italiană, expresia „Io sono Giorgia”. Această frază, care înseamnă „Eu sunt Giorgia”, a devenit un simbol pentru liderul italian încă de la un miting politic susținut în anul 2019. Expresia a fost ulterior utilizată ca titlu pentru autobiografia sa publicată în 2021 și a fost transformată chiar și într-o piesă disco.
Decizia de a solicita protecția juridică vine după ce imagini manipulate cu Giorgia Meloni au circulat repetat pe internet, fiind uneori prezentate ca fiind autentice. Printre acestea, sursa menționează și o imagine pornografică de tip deepfake în care premierul apărea în lenjerie intimă. Giorgia Meloni a condamnat ferm aceste materiale, considerându-le tentative de atac la adresa persoanei și eforturi de a răspândi informații false prin metode digitale.
În prezent, cererea depusă la EUIPO se află în etapa de examinare de către autorități. Deși aprobarea ar putea oferi noi instrumente juridice împotriva celor care îi reproduc vocea fără autorizație, experții precizează că înregistrarea nu va opri automat utilizarea vocii în deepfake-uri. Giorgia Meloni a subliniat importanța verificării autenticității conținuturilor înainte de distribuire, menționând că, deși ea se poate apăra, mulți alți cetățeni nu au aceeași posibilitate.
Problema manipulării digitale a devenit extrem de actuală, Giorgia Meloni având deja un dosar în instanță. În cursul anului 2024, ea a inițiat o acțiune în justiție împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și publicat imagini pornografice de tip deepfake folosind chipul său. Acest dosar este în prezent pe rolul unei instanțe italiene, evidențiind dificultatea de a combate conținutul generat artificial.
Evoluția tehnologiei de inteligență artificială generativă a facilitat crearea de conținut fals extrem de realist, ceea ce pune presiune pe cadrul juridic actual. În cadrul Uniunii Europene, reglementările privind proprietatea intelectuală și protecția datelor sunt în continuă adaptare pentru a răspunde acestor noi amenințări digitale. Protecția identității digitale devine un subiect central în dezbaterea privind securitatea informației și integritatea persoanelor publice.