Trenurile care au ca destinație Gara de Nord se confruntă cu perioade de așteptare la semnalele de intrare în stație, ajungând uneori la 20 de minute. Această situație afectează zilnic o parte din cele aproape 500 de trenuri care ajung în cea mai mare gară din România. CFR Infrastructură a oferit explicații privind cauzele acestor întârzieri, subliniind constrângerile tehnice și configurația specifică a stației feroviare din Capitală.
Problema este cauzată de o limitare structurală a instalației de comandă, care permite efectuarea simultană a unui număr limitat de operațiuni. Deși Gara de Nord dispune de 14 linii, sistemul de dirijare permite doar cinci operațiuni de intrare sau ieșire deodată. Acest lucru creează blocaje atunci când volumul de trafic este ridicat, forțând trenurile să aștepte la intrarea în stație pentru a putea ocupa peronul liber.
Configurația de stație terminus reprezintă un alt factor critic care reduce capacitatea de operare a gării. Spre deosebire de o gară de tranzit, toate manevrele, intrările și ieșirile trenurilor se realizează prin același capăt al stației. Trenurile nu pot traversa gara pentru a ieși prin partea opusă, ceea ce obligă toate procesele de circulație și manevră să fie gestionate printr-un singur punct de acces, limitând fluiditatea traficului.
Aglomerația maximă de trenuri este concentrată în șase ore din cele 24 de ore ale unei zile. CFR Infrastructură a indicat faptul că intervalele de vârf pentru sosiri și plecări sunt 7:00 – 9:00 și 16:00 – 20:00. În aceste perioade, presiunea pe infrastructură este extremă, iar sectorul Chitila – București Nord poate gestiona o capacitate maximă de doar 20 de trenuri pe oră, conform condițiilor actuale de semnalizare.
Analiza datelor de circulație din ultimele 30 de zile arată că timpul mediu de așteptare la intrarea în stație este de aproximativ 7 minute. În rețeaua CFR circulă zilnic aproximativ 2.000 de trenuri, dintre care 493 sunt programate pentru Gara de Nord. Traficul este susținut de șapte operatori, printre care CFR Călători, Transferoviari și Regio Călători, având în vedere și creșterea numărului de trenuri de la Interregional Călători.
În sistemul feroviar românesc, circulația este organizată pe tronsoane cu densități diferite. Tronsonul București – Ploiești este cel mai aglomerat, având peste 180 de trenuri pe zi pe ambele sensuri. De asemenea, pe ruta București – Constanța circulă peste 60 de trenuri zilnic, număr care tinde să crească semnificativ în perioada verii, între lunile iunie și septembrie, influențând indirect și fluxul de trenuri către Capitală.