Industria băuturilor alcoolice din România semnalează un fenomen de „bumerang fiscal”, în care majorări semnificative ale accizelor nu se traduc într-un profit real pentru bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2026, atât sectorul berii, cât și cel al băuturilor spirtoase au raportat scăderi ale volumelor de vânzare, fapt ce limitează veniturile colectate de stat, în ciuda taxelor mai mari aplicate fiecărui litru sau sticlă comercializată.
Asociația Berarii României a raportat că, în primele șase luni ale anului 2026, producția de bere a fost de 8,1 milioane de hectolitri, o scădere de 9% față de perioada aceeași din 2025. Dacă acest ritm de scădere persistă, piața ar putea ajunge la doar 13,1 milioane de hectolitri în totalul anului 2026, un nou minim istoric după nivelul de 14,4 milioane de hectolitri înregistrat în 2025. Această evoluție apare după ce acciza la bere a crescut cu peste 26% față de 2025 și cu 55% cumulat din 2022.
Din cauza acestor taxe, berarii estimează că încasările din accize vor crește cu doar 2,7% în 2026 față de anul precedent, deși piața va pierde aproximativ 1,3 milioane de hectolitri. Contribuțiile directe ale membrilor Asociației Berarii României la buget au scăzut deja de la 356 de milioane de euro în 2024 la 325 de milioane de euro în 2025. În prezent, fabricile de bere funcționează cu o capacitate neutilizată de 40%-50%, deoarece investițiile anterioare au fost dimensionate pentru o piață mult mai mare.
Paralel, și sectorul băuturilor spirtoase, reprezentat de Spirits Romania, semnalează o situație similară. În primele șase luni din 2026, veniturile din accize pentru acest segment au fost de 587 de milioane de lei, cu aproximativ 6 milioane de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2024, deși acciza a crescut cu 26%. Volumul produselor fiscalizate este cu aproximativ 23% mai mic, ceea ce înseamnă că circa 8,3 milioane de sticle de 700 ml au dispărut din piața oficială.
Producătorii avertizează că această scădere a consumului oficial nu înseamnă o renunțare la consum, ci o mutare către produse nefiscalizate. Un studiu estimează că între 30% și 40% din băuturile spirtoase consumate în România provin din surse netaxate, precum contrabanda sau produsele contrafăcute. Pe lângă problema fiscalității, berarii notează că importurile au crescut semnificativ, cu 35%-45%, ajungând la aproximativ 4,5% din piață, ceea ce afectează competitivitatea producției locale.
Reprezentanții industriei solicită un cadru fiscal predictibil pentru a permite planificarea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. Asociația Berarii României, care include companii precum URSUS BREWERIES, HEINEKEN România SA sau microberării precum Berăria Artizanală Sibiu, nu cere eliminarea accizei, ci un nivel de taxare care să permită stabilizarea pieței. Aceștia subliniază că o politică fiscală echilibrată este necesară pentru a combate piața neagră și pentru a asigura venituri sustenabile statului.