Economia României traversează o perioadă dificilă, înregistrând o scădere de 0,7% în prima jumătate a anului. Conform expertizei oferite de Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, momentul în care cetățenii vor resimți o creștere a puterii de cumpărare este încă departe. Într-un scenariu extrem de favorabil, această evoluție pozitivă ar putea începe abia în anul 2027, depinzând de controlul inflației și de stabilitatea contextului extern.
Analiza BCR subliniază că dinamica anuală trimestrială ar putea deveni pozitivă abia din trimestrul al patrulea. În prezent, România se confruntă cu o scădere a creșterii economice, estimându-se că în 2025 aceasta va fi de aproximativ 0,7%, în timp ce în 2024 a fost de 0,9%. Această situație este accentuată de lipsa unei forțe de muncă bine calificate și de necesitatea unor reforme structurale care încă nu au fost implementate complet.
Investițiile străine sunt descurajate de lipsa predictibilității fiscale și de costurile ridicate ale energiei. Ciprian Dascălu menționează că impozitul pe cifra de afaceri afectează companiile mari, care sunt cele care de obicei investesc masiv. În acest context, România se confruntă cu un deficit de cont curent de 7-8%, o cifră mult mai mare decât cea a unor țări precum Polonia sau Cehia, care se mențin între -1% și +1$.
În ceea ce privește fondurile europene, resursele sunt momentan direcționate către absorbția PNRR-ului, având un grad de absorbție de 31%. Deși există posibilitatea unei tranziții către programul de coeziune sau către programul SAFE, incertitudinea rămâne prezentă. Economia este vulnerabilă în fața șocurilor externe, având un deficit bugetar care a depășit constant pragul de 6% din PIB, fiind un factor de risc major pentru stabilitatea economică.
O revenire spre potențialul de creștere, estimat la 2,2% - 2,3%, depinde de echilibrul dintre consum și investiții. Deși există semne de îmbunătățire în industria manufacturieră, precum indicatorul PMI, inflația rămâne un factor critic. Pentru finalul anului viitor, inflația este estimată la 4,3%, ceea ce ar reprezenta o reducere semnificativă față de nivelurile actuale, dar și o provocare pentru stabilitatea veniturilor reale ale populației.
Contextul economic actual este marcat de o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor externe, precum conflictele din Ucraina sau Orientul Mijlociu. România se confruntă cu deficite gemene mari, atât la nivelul bugetului, cât și al contului curent. Această structură economică, marcată de necesități mari de finanțare la costuri ridicate, limitează capacitatea de absorbție a șocurilor de cerere și de ofertă care au marcat ultimii ani.