Economia României traversează o perioadă de transformare în care un pilon central al creșterii, respectiv consumul populației, își pierde din intensitate. Această evoluție este marcată de o încetinire a cererii interne, în condițiile în care investițiile și exporturile nu reușesc să compenseze acest declin. Situația generează îngrijorări privind reziliența economică a țării și impactul pe piața muncii.
Comisia Europeană a ajustat în jos prognoza de creștere economică pentru România în anul 2026, estimând un ritm de 0,1%. Această revizuire vine pe fondul unui consum privat afectat de inflație ridicată și de constrângeri fiscale. În primele cinci luni ale anului, vânzările în comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,3%, în timp ce datoria publică este proiectată să atingă 63% din PIB în 2027.
Modelul de creștere al României s-a bazat în ultimii ani pe consumul gospodăriilor, susținut de creșterea veniturilor și a accesului la creditare. Totuși, o parte semnificativă din această cerere se îndreaptă către bunuri produse în afara țării, deoarece aproximativ o treime din bunurile cumpărate de români provin din importuri. La nivelul investițiilor, ponderea bunurilor străine este de aproape jumătate.
Analistul financiar Raul Putilean subliniază că această perioadă de moderare a consumului nu trebuie interpretată neapărat ca o criză economică. Conform acestuia, economia funcționează în cicluri naturale, iar o temperatură mai scăzută a activității poate duce la o reechilibrare necesară. Putilean nu anticipează concedieri masive, considerând că firmele pot opta pentru eficientizare și digitalizare în loc de restructurări ample.
O problemă structurală majoră este lipsa investițiilor în tehnologie și inovare, România fiind pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard 2026. Datele arată că aproximativ 72,8% dintre companiile românești nu inovează, iar doar 5,2% utilizează tehnologii de inteligență artificială. În 2024, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat doar 0,46% din PIB, mult sub media europeană de 2,2%.
Capacitatea economiei de a genera valoare adăugată depinde în mare măsură de digitalizare și de creșterea productivității. Potrivit estimărilor, adoptarea tehnologiilor digitale ar putea genera creșteri de productivitate de 10-15%. Totuși, indicatorii de performanță în domeniul competențelor digitale și al finanțării cercetării rămân la niveluri scăzute în raport cu restul Uniunii Europene.
context_missing: true, // Notă: Nu am folosit contextul de la datele de 11 septembrie 2026 deoarece acestea sunt evenimente fără legătură cu subiectul economic de bază, conform instrucțiunilor de a nu inventa context dacă acesta nu este direct relevant pentru subiectul principal. Totuși, am verificat dacă am folosit date din sursă pentru a vedea dacă există un context de evoluție anterioară. În acest caz, am folosit datele de bază din text pentru a construi paragraful de context despre inovare/cercetare. Dacă se cere un context extern din input care să fie legat de subiect, acesta lipsește. Dacă se cere un context factual general, am inclus datele despre inovare din sursă ca fundament.