Curtea Constituțională a României a emis o decizie care limitează capacitatea cetățenilor de a iniția legi prin Parlament care să genereze creșteri majore ale cheltuielilor publice. Judecătorii au stabilit că aceste restricții nu se aplică doar taxelor sau impozitelor, ci vizează și măsuri precum majorarea salariilor, acordarea sporurilor sau oferirea unor beneficii financiare. Această decizie a fost publicată joi în Monitorul Oficial și pune capăt unei inițiative care a strâns un număr semnificativ de susținători.
Proiectul de lege a fost susținut de 153.532 de cetățeni din 12 județe, respectând condițiile impuse de Constituție pentru inițiativele cetățenești. Aceasta din urmă prevede că, pentru a propune o lege, este necesară colectarea a cel puțin 100.000 de semnături și provenirea susținătorilor din cel puțin un sfert dintre județele țării, cu un minim de 5.000 de semnături în fiecare județ. Totuși, Curtea a considerat că propunerea respectivă depășește limitele legale privind domeniile excluse.
Inițiativa a fost depusă de sindicatele din învățământ, reprezentate de liderii Simion Hăncescu și Marius Nistor, care solicitau majorări salariale și prime de instalare. Proiectul viza și reintroducerea unor burse, plata drepturilor salariale câștigate în instanță și modificarea regulilor pentru voucherele de vacanță. Sindicatele au susținut că măsurile de reducere a cheltuielilor afectează sistemul de educație și cercetare, însă Curtea a considerat că aceste cereri sunt de natură fiscală.
Conform deciziei, măsurile propuse de sindicate, precum și schimbarea modului de calcul pentru anumite sporuri sau plata a două salarii la pensionare, sunt considerate complexe. Curtea Constituțională a României a explicat faptul că aceste acțiuni implică decizii care afectează direct veniturile și cheltuielile publice la nivel național. Prin urmare, acestea modifică mecanismele de impunere și structura bugetului de stat, fiind astfel reglementări cu caracter fiscal care nu pot fi inițiate prin această metodă.
În cadrul procesului de analiză, Curtea a examinat termenul de „probleme fiscale” din Constituție, considerând că acesta necesită o interpretare specifică. Judecătorii au observat că propunerea de a majora beneficiile pentru angajații din educație presupune o majorare substanțială a bugetului de stat alocat sectorului pentru anul în curs. Această decizie blochează astfel implementarea unor facilități fiscale care fuseseră deja abrogate anterior, deoarece acestea sunt considerate parte din politica fiscal-bugetară a statului.
În România, procesul de inițiere a legilor de către cetățeni este reglementat strict pentru a evita instabilitatea bugetară. Deși Constituția permite cetățenilor să propună legi prin colectarea de semnături, există domenii strict excluse, precum chestiunile internaționale sau problemele de natură fiscală. Această limitare este menită să prevină introducerea unor măsuri care ar putea destabiliza echilibrul financiar al statului prin decizii care necesită o expertiză complexă de buget și fiscalitate.