Debitul Dunării a scăzut semnificativ, situându-se sub jumătatea valorii medii multianuale pentru luna septembrie. Situația hidrologică este critică la intrarea fluviului în România, unde prognozele indică o scădere continuă a debitului până la finalul lunii septembrie. Această evoluție afectează nu doar sectorul național, ci și toate țările riverane, având implicații directe asupra navigației, transportului, ecosistemelor și gestionării resurselor de apă.
Conform datelor furnizate de Apele Române Jiu, debitul la Baziaș este de 1.600 mc/s, ceea ce reprezintă aproximativ 58% mai puțin față de media multianuală de 3.800 mc/s pentru această perioadă. Prognoza pentru data de 30 septembrie indică o scădere suplimentară până la valoarea de 1.350 mc/s. În Serbia, la Novi Sad, debitul a fost de 1.100 mc/s, în timp ce în Bulgaria stațiile au raportat valori cuprinse între 1.400 și 1.570 mc/s.
Nivelul scăzut al apei pune presiune pe Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, care asigură circa 20% din producția de energie electrică din România. Din cauza minimelor istorice, centrala a fost oprită complet pe 13 august. Cotele apelor la Cernavodă au fost raportate la -245 cm, o valoare cu 30 de cm sub nivelurile înregistrate la începutul lunii august, ceea ce complică situația energetică a țării.
Guvernul a pregătit măsuri operative temporare pentru a asigura funcționarea reactoarelor, inclusiv mobilizarea unor barje, pontoane și motopompe de la IGSU. În cazul necesar, se poate recurge la un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră către bazinul de distribuție al centralei. Aceste soluții de urgență sunt discutate tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre-Marea Neagră, IGSU și MApN.
Pe termen lung, soluția structurală este proiectul BALA II, estimat la aproximativ 200 milioane de euro, destinat redistribuirii debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche. Totuși, implementarea acestuia este amânată pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici stabiliți în 2024. Experții consideră că noile calcule sunt necesare deoarece indicatorii inițiali nu au luat în calcul evoluțiile climatice recente care impun o abordare diferită a problemelor de debit.
Gestionarea resurselor de apă și a nivelurilor fluviilor este un proces de monitorizare permanentă, esențial pentru stabilitatea infrastructurilor critice. În România, autoritățile de specialitate urmăresc evoluția debitelor pentru a adapta deciziile de gospodărire a apei. Această supraveghere este vitală pentru a preveni oprirea forțată a unităților de producție de energie și pentru a proteja activitățile economice dependente de transportul pe cale fluvială.