Debitul Dunărei a scăzut semnificativ în a treia săptămână a lunii septembrie, ajungând la mai puțin de jumătate din media multianuală pentru această perioadă. Joi dimineața, la Baziaș, s-a înregistrat un debit de 1.500 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s. Deși prognoza INHGA indică o ușoară creștere până la aproximativ 1.550 mc/s, nivelul rămâne mult sub valorile caracteristice, conform informațiilor furnizate de Apele Române Jiu.
Situația critică este cauzată și de debitele reduse ale râurilor interioare, care pun presiune pe resursele de apă disponibile. În Bazinul Hidrografic Jiu, monitorizarea este permanentă pentru a gestiona atent fiecare volum disponibil. Pe râul Jiu, pe sectorul monitorizat de la Iscroni până la Zăval, scăderea debitelor a impus deja măsuri specifice pentru anumite folosințe. În acest context, pe sectorul III Filiași–Rovinari, la utilizatorul SE Rovinari, a fost instituită treapta a II-a de restricții.
În același sector, pentru SE Turceni, a fost declarată faza de atenționare–avertizare. Din cauza acestor condiții hidrologice, trei localități din județul Gorj și două din județul Dolj se află în prezent sub un program de furnizare a apei cu restricții. Totodată, în județul Mehedinți și în zona Petroșani din județul Hunedoara nu sunt înregistrate, la nivel de moment, restricții privind alimentarea cu apă pentru populație.
În ciuda debitelor mici, acumulările din sudul țării mențin rezerve importante de apă. În județul Gorj, trei lacuri de acumulare au grade de umplere de peste 87%, astfel: acumularea Târgu Jiu este plină la 100%, cea de la Vădeni are un grad de umplere de 90,4%, iar acumularea Vija se situează la 87,4%. La nivel național, cele 39 de mari lacuri de acumulare aveau la începutul lunii septembrie un grad de umplere de 65,99%, ceea ce însemna aproximativ 2,869 miliarde metri cubi de apă.
Reprezentanții Apele Române Jiu subliniază că rezervele din acumulări sunt esențiale pentru gestionarea perioadei actuale, deși debitele mici generează presiune pe resurse. Instituția atrage atenția asupra necesității unei gestionări riguroase, subliniind că apa nu este o resursă nelimitată. Monitorizarea continuă vizează atât evoluția rețelei hidrometrice, cât și satisfacerea cerințelor utilizatorilor în condițiile de deficit hidrologic raportat.