Un nou conflict juridic a apărut în urma unui audit realizat de Curtea de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice. Problema vizează acordarea unor sporuri de confidențialitate unor angajați de la casele teritoriale de pensii, sume care sunt considerate că au fost plătite fără un temei legal clar. Auditorii au identificat situații în care aceste plăți nu respectau legislația în vigoare privind salarizarea personalului bugetar, dispunând astfel măsuri de recuperare a banilor.
Conform datelor din raport, în luna iulie 2025, aceste sporuri erau plătite în baza unor hotărâri judecătorești la patru case teritoriale de pensii specifice. La Giurgiu, un număr de 27 de angajați beneficia de sume cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Casa Județeană de Pensii Bacău, un consilier juridic a primit un spor de 1.028 de lei, în timp ce la Bistrița-Năsăud un șef de serviciu și un consilier juridic au beneficiat de câte 1.520 de lei.
Situația este similară și în Botoșani, unde doi consilieri juridici au primit câte 1.519 lei sub formă de spor de confidențialitate. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a intervenit în discuție, subliniind că aceste drepturi au fost acordate unui total de 33 de salariați pe baza unor sentințe judecătorești. Organizația susține că plata nu a fost o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici sau a personalului contractual din cadrul acestor instituții.
Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, a declarat că acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești și că plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară a funcționarilor. Federația argumentează că instituțiile publice au obligația de a pune în executare deciziile judecătorești. De asemenea, se pune la î doubt faptul că o problemă de interpretare juridică privind aplicarea hotărârilor după schimbarea cadrului normativ poate deveni o culpă personală a celor care au aplicat decizia.
FNSSM subliniază că, deși pot exista dezbateri privind perioada de acordare a acestui drept sau compatibilitatea sa cu legislația de salarizare, responsabilitatea nu poate fi transferată automat asupra angajaților. Organizația cere ca eventuala răspundere pentru plățile considerate nelegale de către Curtea de Conturi să fie stabilită în mod individual, nu colectiv. Această poziție vine în contra tuturor suspiciunilor privind deciziile discreționare ale personalului care a pus în executare hotărârile.
În contextul actual, sistemul de administrare a drepturilor salariale și a plărilor de tip spor rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru funcționarii publici. Discuțiile privind aplicarea legislației de salarizare și respectarea hotărârilor judecătorești sunt esențiale pentru stabilitatea administrativă. Această situație evidențiază complexitatea procedurilor de executare a deciziilor judecătorești în cadrul instituțiilor de stat din România, unde interpretările juridice pot genera controverse administrative semnificative.