Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a emis o comunicare oficială pentru a clarifica situația termenului „supat”. Această intervenție vine ca un răspuns la controversele apărute recent în spațiul public și pe rețelele de socializare, unde au fost postări care anunțau apariția acestui substantiv. Specialiștii au subliniat necesitatea de a corecta informațiile care au generat confuzie în rândul utilizatorilor de internet.
Reprezentanții Institutului de Lingvistică au precizat că „supat” nu reprezintă o noutate apărută în anul 2021 și nici nu este o invenție a DOOM3. Cuvântul este prezent în DOOM2, ediția din anul 2005, fiind marcat cu indicația „pop.”, ceea ce înseamnă că aparține registrului popular. Această mențiune indică modul în care circulă cuvântul în limbă, nu popularitatea sa pe platformele de socializare, deși termenul a devenit cunoscut și în acest sens digital.
Din punct de vedere gramatical, „supat” este un substantiv neutru care poate fi articulat sub forma „supatul” sau utilizat după o prepoziție. Specialiștii explică faptul că există o diferență clară între construcția „sub pat”, unde „sub” este prepoziție, și substantivul „supat”, care denumește spațiul dintre pat și dușumea. Cuvântul se declină regulat, așa cum demonstrează diverse texte folclorice sau opere ale unor scriitori clasici precum Hogaș sau Sadoveanu.
Formarea acestui cuvânt urmează un tipar lingvistic cunoscut în limba română, prin unirea unei prepoziții cu un substantiv, similar cu termenul „subsol”. Institutul de Lingvistică a menționat că acest proces a generat și alte substantive precum „demâncare”, „deochi” sau „fărădelege”. Deși internetul a propus termeni precum „sumasă” sau „suscaun”, specialiștii subliniază că pentru a intra într-un dicționar este necesar uzul, răspândirea și atestările clare, nu doar creativitatea sau gluma.
Cuvântul este documentat în Dicționarul (tezaur) al limbii române prin exemple extrase din operele unor autori precum Negruzzi sau Iordache Golescu. Deși „supat” circulă în uzul popular și regional, acesta nu este cunoscut de toți vorbitorii limbii. Autorii precizează că utilizarea acestui termen nu obligă pe nimeni să renunțe la construcția „sub pat”, deoarece limba română păstrează și forme diverse în diverse contexte de utilizare.
În cadrul sistemului lingvistic, procesul de formare a cuvintelor prin fuziunea elementelor este un fenomen documentat de decenii. Dicționarele de specialitate, precum DOOM, funcționează ca instrumente de normare și documentare a limbii, reflectând atât normele oficiale, cât și formele utilizate în limbajul popular sau regional. Astfel, apariția unor dezbateri online nu schimbă statutul unui cuvânt care este deja atestat în sursele academice oficiale.