Bucureștiul ocupă ultima poziție într-un clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții sustenabile. Conform unui raport realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE), Capitala României se află la polul negativ al listei, alături de Atena și Roma. Principalele cauze identificate pentru această situație sunt dependența ridicată de gaz, lipsa unei strategii integrate și ritmul foarte lent al reabilitării termice a clădirilor.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea de termoficare extinsă și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, performanța actuală a sistemului este considerată slabă. Raportul subliniază că tranziția către un model fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată în Capitală. Una dintre problemele structurale majore care trag performanța orașului în jos este reprezentată de pierderile mari de căldură și de eficiența redusă a infrastructurii de distribuție existentă.
Autorii studiului recunosc faptul că pentru modernizarea și reabilitarea rețelei sunt planificate investiții importante, pentru care există deja finanțări asigurate. Totuși, în ciuda existenței acestor proiecte, sistemul de încălzire rămâne puternic dependent de utilizarea combustibililor fosili. Această dependență menține orașul într-o poziție defavorabilă în comparație cu alte capitale europene care au reușit să implementeze schimbări semnificative în infrastructura lor energetică.
La polul opus al clasamentului se află orașe precum Stockholm, Paris și Viena, considerate exemple de bune practici în tranziția către sisturi de încălzire fără combustibili fosili. Copenhaga și Amsterdam sunt, de asemenea, pe un traseu favorabil, cu progrese vizibile. În zona de mijloc a clasamentului europene se regăsesc orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles, toate având etape importante de parcurs.
Greenpeace subliniază că tranziția nu este doar o chestiune de reducerea emisiilor, ci are efecte directe asupra facturilor plătite de cetățeni. În orașe precum Paris, Viena și Madrid, proiectele care combină pompele de căldură, izolarea clădirilor și energia solară au redus costurile la energie. În Berlin și Amsterdam, utilizarea centralelor de tip „power-to-heat” oferă o protecție mai bună împotriva fluctuațiilor de prețuri la energie.
Raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” analizează un total de 15 orașe europene. Evaluarea se bazează pe criterii precum eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, infrastructura existentă, implementarea proiectelor și echitatea socială. Pentru București, miza principală este transformarea unei rețele cu probleme structurale într-un sistem mai eficient și mai puțin vulnerabil la evoluția prețurilor la energie.