La încheierea programului PNRR, situația proiectelor finanțate în România prezintă un bilanț critic. Conform datelor de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, din totalul de 24.847 de proiecte, doar 6.084 au fost finalizate oficial, ceea ce reprezintă un procent de 24,49 la sută. Restul de 18.670 de proiecte se află în diverse stadii de implementare, sunt suspendate sau au fost anulate, evidențiind o dificultate majoră în respectarea termenelor de execuție.
Pentru a evita pierderea fondurilor europene, autoritățile au aplicat o metodă de salvare de ultim moment. Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat faptul că s-a optat pentru o abordare creativă prin care să se poată deconta plățile certificate până la data de 31 august. Această strategie a permis recepționarea proiectelor chiar dacă nu erau complet finalizate, cu condiția ca lucrările esențiale să fie executate în proporție de minimum 95 la sută.
Situația este vizibilă în diverse localități, precum în orașul Pogoanele din județul Buzău. Acolo, un proiect de construcție de locuințe pentru tineri figura cu un progres fizic de doar 65 la sută la data de 1 septembrie. În ciuda faptului că pe șantier se lucra încă la montarea căzilor sau la scările exterioare, recepția a fost efectuată, justificând faptul că restul lucrărilor sunt doar detalii auxiliare.
Un caz similar este raportat în orașul Lehliu Gară, județul Călărași, unde reabilitarea termică a unor clădiri publice a fost declarată gata. La liceul Alexandru Odobescu, deși în acte lucrările arată un grad de execuție de 97,05 la sută, pe teren se lucra încă la tencuirea unei fațade. Administratorul local a susținut că lucrările rămase sunt doar retușuri, conform noilor reguli de recepție aplicate pentru a salva fondurile.
Problemele de execuție sunt cauzate de o serie de factori care au încetinit dezvoltarea prin fonduri europene. Printre acestea se numără birocrația excesivă, licitațiile anulate și numeroasele contestații, care au împiedicat finalizarea proiectelor la termen. Expertul Christian Năsulea a subliniat că lipsa unei marje de siguranță și obsesia pentru documente în detrimentul scopului final al proiectelor au contribuit la acest rezultat.
Implementarea programului PNRR a fost marcată de o dificultate majoră în transformarea fondurilor în infrastructură funcțională. În contextul european, succesul acestor investiții depinde de capacitatea de execuție a statelor membre, însă în România, raportul dintre proiectele finalizate și cele doar declarate ca fiind gata pe hârtie rămâne unul îngrijorător pentru dezvoltarea economică de lungă durată.