Luna august a egalat recordul istoric pentru cea mai călduroasă lună de la nivelul întregii planete, conform datelor oficiale furnizate de Uniunea Europeană. Analiza programului european de observare a Pământului, Copernicus, indică faptul că temperatura medie globală a fost cu 1,65 grade Celsius peste nivelul de la epoca preindustrială. Această situație este identică cu cea înregistrată în iulie 2023, când s-a atins un nivel similar de temperaturi ridicate.
Cercetătorii de la Copernicus au identificat două cauze principale pentru aceste temperaturi extreme de la nivelul globului. Pe lângă încălzirea globală generată de arderea combustibililor fosili, un factor determinant a fost creșterea temperaturii apei la suprafața Oceanului Pacific. Acest fenomen este str closely legat de prezența unui fenomen El Niño foarte puternic, care influențează climatul global de amploare.
Datele colectate includ atât temperatura aerului, cât și cea de la suprafața mărilor la nivel mondial. Temperatura medie a aerului a ajuns în august la 16,96 grade Celsius, depășind cu 0,85 grade media perioadei 1990-2020. În același timp, temperatura medie la suprafața mărilor a fost de 21,07 grade Celsius, egalând astfel recordul anterior de căldură înregistrat la nivelul oceanelor.
Samantha Burgess, coordonatoare pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a subliniat impactul acestor schimbări. Ea a explicat faptul că datele arată cum schimbările climatice provoacă fenomene extreme atât în atmosfera planetei, cât și în oceane. Această vară a fost marcată de temperaturi record și de o vară extrem de caldă în Europa de Vest.
Emisiile de gaze cu efect de seră rămân o problemă majoră, având în vedere că acestea continuă să crească la nivel mondial. În anul trecut, emisiile generate de activitățile umane au crescut cu 0,7%, iar în State Unite creșterea a fost de 2,2% în 2025. În schimb, în India emisiile au scăzut cu 0,2%, la fel ca în Uniunea Europeană, unde s-a înregistrat o scădere de 0,2%.
Evoluția temperaturilor extreme este strâns legată de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, care influențează stabilitatea climatică globală. Dacă ritmul actual de emisie este menținut, experții avertizează că încălzirea globală ar putea atinge pragul critic de 1,5 grade Celsius până la finalul deceniului actual. Acest scenariu este susținut de datele privind creșterea emisiilor din activitățile umane la nivel global.