Luna august 2026 a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor globale, egalând recordul deținut de iulie 2023. Datele furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice indică o creștere a temperaturilor de peste 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Fenomenul de încălzire a afectat semnificativ suprafața planetei, marcând un moment critic în monitorizarea climatică globală.
Temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 16,96 grade Celsius în luna august, depășind cu 0,85 grade media perioadei 1991–2020. Această valoare a depășit recordurile din august 2023 și august 2024, egalând performanța lunii iulie 2023. Samantha Burgess, responsabilă cu strategia climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că luna a fost remarcabilă, fiind cea mai caldă lună de august și cea mai caldă lună înregistrată vreodată.
La nivelul oceanelor, temperatura medie a suprafeței a ajuns la 21,07 grade Celsius, o valoare care egalează recordul din martie 2024. În Pacificul tropical, fenomenul El Niño se intensifică, influențând temperaturile globale și provocând valuri de căldură marine în regiuni precum coasta europeană a Atlanticului. Această activitate termică a dus la efecte directe pe uscat, precum intensificarea incendiilor de vegetație în Indonezia, conform datelor de la Serviciul Copernicus de Monitorizare a Atmosferei.
În Europa, deși vara a fost a treia mai caldă din istorie, Europa de Vest a experimentat cea mai fierbinte vară de la începutul măsurătorilor. România a fost una dintre țările care au resimțit consecințele unei secete severe, alături de Franța, Regatul Unit, Ungaria și Serbia. Deficitul de precipitații a dus la scăderea debitelor râurilor, fenomen observat și la Dunărea, Vistula și Rin, pe măsură ce căldura a migrat spre estul și centrul continentului.
Efectele schimbărilor climatice se manifestă și prin reducerea masivă a gheții marine, atât în Arctica, cât și în Antarctica. În sectorul rusesc al Oceanului Arctic, suprafața de gheață a fost extrem de redusă, în timp ce în Antarctica s-a înregistrat a patra cea mai mică valoare pentru luna august. Aceste schimbări extreme sunt alimentate de acumularea gazelor cu efect de seră și de intensificarea fenomenului El Niño.
Fenomenele climatice extreme au un impact direct asupra economiei și siguranței, afectând recoltele și resursele de apă. Temperaturile ridicate și lipsa ploilor pot duce la pierderi agricole semnificative, ceea ce ar putea influența prețurile alimentelor în lunile următoare. Pe lângă impactul asupra agriculturii, aceste episoade de căldură extremă provoacă decese și perturbări în serviciile publice și transporturi la nivel mondial.