Gospodăriile din Republica Moldova alocă aproximativ 40% din veniturile lor pentru achiziția de alimente și băuturi nealcoolice. În mediul rural, această pondere este și mai mare, apropiindu-se de jumătate din bugetul total al familiilor. Datele furnizate de Biroul Național de Statistică evidențiază o structură a consumului dominată de necesitățile de supraviețuire, în detrimentul altor categorii de cheltuieli.
Expertul economic Marin Gospodarenco explică faptul că ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimentație este mult peste media europeană. În Uniunea Europeană, alimentele reprezintă doar circa 13-14% din cheltuielile gospodăriilor, iar în România acest procent este de aproximativ 25%. În Republica Moldova, nivelul de 40% indică o realitate economică în care o parte majoră din venituri este direcționată către necesitățile primare.
Există o disparitate clară între nivelul de consum al populației din orașe și cel din sate. În mediul urban, cheltuielile medii lunare sunt de aproximativ 6.500 de lei de persoană, în timp ce la sate acestea sunt de doar 3.900 de lei. Această diferență de aproape 1,7 ori este cauzată și de accesul limitat la servicii, precum transportul, sportul sau cultura.
În mediul rural, activitatea economică este strâns legată de agricultură și de gospodării mici, care oferă hrană, dar nu generează venituri mari. Pe lângă alimente, serviciile comunale reprezintă o altă cheltuială majoră, absorbând aproximativ 16% din bugetul de familie. Din cauza lipsei infrastructurii de servicii, populația rurală are posibilitatea limitată de a cheltui bani pe recreere sau educație.
Piața muncii prezintă o distribuție inegală a veniturilor, cu salarii medii foarte diferite între sectoare. În sectorul informațiilor și comunicațiilor, salariul mediu a ajuns la 41.000 de lei, în timp ce în agricultură, silvicultură și pescuit, media este de doar 10.830 de lei. Această realitate contribuie la decalajul de consum dintre populația care lucrează în IT sau finanțe și cea din sectoarele cu venituri mici.
În perioada de analiză, numărul șomerilor din Republica Moldova a scăzut cu aproximativ 26.000 de persoane, ajungând la un total de 68.000. Majoritatea persoanelor fără un loc de muncă sunt bărbați, reprezentând 54,4% din total, iar peste jumătate dintre șomeri provin din mediul rural. Această evoluție a pieței muncii subliniază dificultățile economice persistente ale populației din zonele rurale.