Incendiile care au afectat Parcul Național Domogled – Valea Cernei de la începutul lunii august continuă să aibă repercursiuni majore în județul Caraș-Severin. Bilanțul pagubelor vegetale a depășit pragul de 2.100 de hectare de pădure și vegetație distrusă de flăcări. În urma acestui dezastru natural, Parchetul Militar a demarat o anchetă pentru a investiga modul în care au fost coordonate și executate intervențiile de stingere a focului în zona afectată.
Consilierul județean Doru Coșei a solicitat demisia administratorului Parcului Național Domogled – Valea Cernei, pe Gașpar, acuzând conducerea de o lipsă totală de reacție. Acesta susține că, în ultimii 20 de ani de când actuala conducere gestionează parcul, nu s-a mai produs un astfel de eveniment. Doru Coșei a criticat dur modul în care autoritățile au gestionat criza, menționând că intervențiile au fost reluate doar sub presiunea publică, în condiții de secetă gravă.
Impactul incendiilor este resimțit și de către populația locală și sectorul economic din Băile Herculane. Conform declarațiilor lui Doru Coșei, distrugerea habitatelor naturale și a peisajelor a afectat grav turismul și economia orașului. Pe lângă pierderile de natură, cetățenii au fost expuși inhalării de fum și stresului cauzat de prezența focului, ceea ce a afectat sănătatea acestora pe parcursul întregii perioade de vară.
Organizația de mediu Agent Green a depus un denunț oficial, care a fost redirecționat către Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Reprezentanții asociației solicită investigarea cronologiei intervențiilor și a deciziei de a nu apela la sprijin european. Gabriel Păun, președintele Agent Green, a declarat că vor urmări conservarea probelor operative pentru a afla adevărul despre distrugerea patrimoniului natural din Domogled.
Problema resurselor aeriene a fost evidențiată prin documente primite de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Conform datelor furnizate de IGSU, între 22 și 28 septembrie, zona Domogled a rămas șapte zile consecutive fără nicio intervenție aeriană. Autoritățile au invocat probleme tehnice, precum mentenanța sau defecțiunile elicopterelor, precum și direcționarea aeronavelor către alte incendii, deși resursele naționale nu ar fi fost depășite.
Gestionarea incendiilor de vegetație reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile române, în contextul schimbărilor climatice și al perioaselor de secetă prelungită. În România, intervențiile pentru combaterea focarelor de vegetație implică coordonarea între serviciile de urgență și autoritățile de mediu, însă eficiența acestora este adesea supusă analizelor de către organismele de control și organizațiile non-guvernamentale de protecție a naturii.