Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede un sprijin pentru plata facturilor la energie pentru aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze. Această măsură, numită M13, vizează persoanele cu venituri de până la 3.500 lei net pe persoană, prin aplicarea unei reduceri directe în factură. Totuși, o analiză realizată de think tank-ul economic Frames avertizează că acest mecanism nu reduce prețul energiei, ci doar transferă o parte din costuri în bugetul de stat.
Analiza subliniază dificultățile de implementare ale unui astfel de sistem, amintind de experiența voucherelor de 50 de lei. În acel caz, deși se estimau 2,5 milioane de persoane cu nevoie de sprijin, s-au înscris mai puțin de un milion de consumatori în aplicație. În plus, Poșta a încasat un comision de 15 lei pentru fiecare voucher de 50 de lei, ceea ce înseamnă că aproape o treime din valoarea ajutorului s-a pierdut pe drum. Adrian Negrescu, managerul Frames, a punctat că statul a bugetat ajutorul, dar oamenii nu au ajuns la el.
Există îngrijorări majore privind registrul național necesar pentru interconectarea dintre ANAF, Ministerul Muncii și furnizori. Multe contracte de energie sunt pe numele proprietarilor sau ale unor persoane decedate, ceea ce îi poate lăsa în afara schemei pe chiriași sau pe unii vârstnici. De asemenea, ANAF nu poate monitoriza veniturile agricole, banii din străinătate sau economia informală, existând riscul ca sprijinul să ajungă la persoane cu venituri declarate mici, dar cu proprietăți importante. Totodată, cei care folosesc lemne sau termoficare rămân fără sprijin pentru gaze.
Costurile estimate pentru acest program sunt semnificative, variind între 1,9 miliarde de lei și 3,8 miliarde de lei anual, în funcție de sumele acordate. Fondul Social pentru Climă, care oferă României 6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, are limite stricte de utilizare. Regulile europene permit sprijinul direct pentru venituri la un nivel de maximum 37,5% din costul planului, adică aproximativ 1,6 miliarde de lei pe an. Orice sumă care depășește acest prag va trebui acoperită din bugetul național, într-un context de consolidare fiscală.
Sectorul energetic deține deja restanțe importante, iar conform estimărilor ANRE, sumele datorate furnizorilor de energie și gaze ating aproximativ 8 miliarde de lei. Dacă noul mecanism va fi prefinanțat de furnizori, aceștia ar putea include riscul întârzierilor în prețul plătit de toți consumatorii. Frames recomandă ca prioritatea să fie investiția în producția de energie ieftină, precum parcul hibrid de la Ogrezeni, construit de compania Enery, care va avea o putere de 761 MWp și va produce energie pentru circa 684.000 de gospodării.
În contextul actual, infrastructura de transport este un punct critic pentru stabilitatea sistemului. Transelectrica are un plan de dezvoltare pe zece ani cu investiții de peste 2 miliarde de euro, însă ritmul acestora trebuie accelerat pentru a permite racordarea proiectelor noi. Fără o rețea modernă și capacități de stocare eficiente, energia solară produsă la prânz nu poate fi utilizată eficient seara, când prețurile sunt cele mai mari, forțând țara să importe energie scumpă.