Românii care muncesc în străinătate, dar își păstrează rezidența fiscală în România, se confruntă cu noi verificări din partea ANAF. Autoritatea fiscală monitorizează veniturile nedeclarate pentru perioada cuprinsă între anii 2021 și 2025. Această situație îi vizează pe cetățenii care locuiesc în alt stat mai mult de 183 de zile pe an, dar nu au notificat oficial schimbarea statutului de rezidență fiscală la plecarea din țară.
Procesul de digitalizare al serviciilor fiscale permite acum schimbul de informații financiare cu alte state. Din luna iulie 2026, Fiscul român a început să emită decizii de impunere pentru veniturile obținute în afara țării în intervalul 2021-2025. Chiar dacă persoanele își plătesc taxele în statul în care lucrează, ele pot primi notificări de la ANAF dacă apar încă ca rezidenți fiscali în România. După primirea notificării, există o fereastră de doar 45 de zile pentru a demonstra plata taxelor.
Există o temere legată de aplicarea unei cote de 70% pe veniturile obținute în străinată. Totuși, avocatul Bogdan Palade explică faptul că această cotă nu se aplică automat oricărei sume sau oricărei persoane care nu a depus o declarație. Această măsură depinde de natura veniturilor și de procedura fiscală urmată. De exemplu, poate fi vorba despre situații în care cineva achiziționează bunuri sau terenuri fără a putea demonstra proveniența fondurilor.
Pentru a evita problemele, este recomandat ca persoanele să depună „chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Această procedură poate fi realizată online sau fizic. Avocatul Bogdan Palade subliniază că este esențial ca persoanele să poată justifica rezidența fiscală prin documente, precum contracte de muncă, fluturași de salariu sau extrase de cont. În cazul în care se demonstrează plata taxelor în alt stat, riscul de dublă impozitare este redus.
În România, rezidența fiscală este determinată de timpul petrecut în țară, fiind stabilită la 183 de zile pe an. Alți factori care pot indica rezidența fiscală în România sunt deținerea unui domiciliu permanent, prezența unei familii, un angajator român sau existența unor conturi bancare în țară. Dacă un cetățean român locuiește în alt stat mai mult de 183 de zile pe an, acesta este considerat rezident fiscal în acel stat, dar trebuie să declare veniturile dacă nu anunță autoritățile române.
Problema notificărilor este una critică, deoarece mulți români din diaspora nu verifică mesajele de pe ghișeul.ro sau Spațiu Privat Virtual. De asemenea, notificările trimise fizic la adresa de pe buletin pot rămâne necitite dacă persoana locuiește în altă țară sau dacă adresa de contact este cea a părinților. Avocatul Bogdan Palade menționează că termenul de 45 de zile oferit de autorități este destul de scurt pentru a rezolva eventualele contestații sau clarificări necesare.