Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe 14 septembrie 2026, un proiect de ordin care vizează modificarea procedurilor de agreare și selecție a practicienilor în insolvență. Noua reglementare este pusă în setul de transparență decizională și urmărește optimizarea modului în care sunt gestionate dosarele în care statul este creditor. Miza principală a acestui demers este recuperarea creanțelor fiscale și administrarea eficientă a activelor societăților care intră în insolvență.
În prezent, procesul de selecție este reglementat de un ordin din iunie 2019, care presupune două etape distincte: faza de agreare a practicienilor și faza de selectare pentru dosarele concrete. Obiectivul declarat de autorități este ca noile reguli să permită selectarea unor profesioniști care să asigure un grad cât mai ridicat de recuperare a banilor datorați statului. Procedura de agreare este reluată semestrial pentru cei care nu se află deja pe lista ANAF.
În cadrul acestui proces, pot deveni ofertanți cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale cu răspundere limitată, precum și întreprinderi profesionale unipersonale cu răspundere limitată. Practicienii care doresc să fie agregați trebuie să depună documente specifice, inclusiv dovezi privind înscrierea în evidențele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. De asemenea, este necesară prezentarea documentelor care atestă situația sancțiunilor disciplinare și asigurarea de răspundere profesională.
Importanța unei selecții riguroase este evidențiată de cazurile penale în care practicienți în insolvență au fost condamnați pentru infracțiuni legate de atribuțiile lor. Printre exemplele menționate se numără Petrică Dan Vlaic, condamnat pentru luare de mită și spălare de bani, și Cătălin Costin Petre, care a fost condamnat pentru luare de mită și fals. Aceste cazuri au demonstrat riscurile ca poziția de administrator sau lichidator să fie folosită împotriva intereselor creditorilor, inclusiv ale statului.
Un alt aspect relevant este existența unor așa-numite „dosare bune”, care au atras atenția anchetelor DNA. Acestea sunt dosare ale unor societăți cu active valoroase, care puteau genera venituri semnificative. În acest context, au apărut situații în care au fost oferite sume de bani sau servicii pentru a obține desemnarea preferențială a unor administratori. Un astfel de caz a implicat Cristina Elena Popa, fostă Cândea, care a fost condamnată pentru dare de mită.
Contextul economic general al anului 2026 relevă o perioadă de monitorizare a indicatorilor macroeconomici, precum și a datoriei externe. În perioada ianuarie-iulie 2026, datoria externă totală a crescut până la 234,87 miliarde euro, conform datelor de la BNR. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a fost de 91,4%, în scădere față de nivelul de 104,4% raportat la finalul anului 2025, într-un context de monitorizare a stabilității financiare.