Dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa se confruntă cu riscul de a fi limitată de capacitatea rețelelor electrice, conform unei analize realizate de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Clotilde Bômont și Caspar Hobhouse susțin că noile centre de date trebuie construite în funcție de disponibilitatea energiei și de infrastructura locală existentă. Fără o legătură directă între politica pentru AI și cea energetică, Europa ar putea pierde competitivitatea în fața marilor puteri globale.
La nivel mondial, centrele de date au consumat aproximativ 415 TWh în 2024, ceea ce reprezintă 1,5% din cererea globală de electricitate. Statele Unite dețin aproximativ 45% din acest consum, urmate de China cu 25%, în timp ce Europa contribuie cu 15%. În cadrul Uniunii Europene, centrele de date au reprezentat circa 3,1% din consumul total de electricitate în anul 2024, însă dezvoltarea lor ar putea genera aproximativ 10% din creșterea cererii de energie în următorul deceniu.
Problema majoră identificată nu este doar cantitatea de energie produsă, ci și capacitatea rețelelor de a transporta curentul. Perioadele de racordare la rețea variază semnificativ între statele membre, de la trei ani în unele țări nordice, până la zece ani în Germania sau Țările de Jos. De asemenea, o parte importantă a infrastructurii electrice europene are peste 40 de ani, ceea ce complică procesul de electrificare a industriei și al transportului.
Autorii analizei propun o „geografie a calculului” europeană, adaptată realităților energetice pentru a evita congestiile. Zonele pentru centrele de date ar trebui selectate pe baza capacității rețelei, a resurselor de energie curată și a posibilității de reutilizare a căldurii. De asemenea, se recomandă utilizarea semnalelor de preț local pentru a face mai puțin atractive zonele deja saturate și implementarea unor zone de accelerare pentru proiectele care pot susține cererea.
O altă soluție vizează flexibilitatea consumului de către centrele de date, care ar putea accepta reduceri temporare de consum în perioadele de presiune maximă a rețelei. Un studiu realizat de Agora Energiewende și Deloitte indică faptul că o flexibilitate de aproximativ 120 de ore pe an ar putea evita instalarea a circa 4 GW de capacitate fosilă de rezervă. Această abordare ar permite conectarea mai rapidă a consumatorilor mari fără a dimensiona întreaga infrastructură pentru vârfuri rare.
În prezent, infrastructura energetică europeană traversează o perioadă de transformare majoră, fiind sub presiunea necesității de a integra surse regenerabile. În 2025, se estimează că aproape jumătate din electricitatea produsă în UE va proveni din surse regenerabile, însă dependența de gaz pentru echilibrarea sistemului rămâne un factor critic. Această tranziție impune o coordonare strictă între sectorul digital și cel energetic pentru a asigura securitatea aprovizionării.