Industria alimentară se pregătește de o perioadă dificilă, estimându-se că prețurile globale vor crește cu 11,6% în anul 2026 și cu încă 4,8% în 2027. Această evoluție este determinată de o suprapunere de factori care afectează entire lanțul de producție, de la agricultura de bază până la retail. Tensiunile geopolitice, în special conflictele care afectează fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz și zona Golfului, aduc o presiune constantă asupra costurilor cu energia și transportul.
Costurile cu energia și materiile prime se propagă rapid prin toate etapele de producție și distribuție. Fermierii se confruntă cu prețuri mai mari la combustibil și îngrășăminte, procesatorii plătesc mai mult pentru ambalaje, iar retailerii resimt creșterile la logistica și depozitare. În Europa, acest impact este accentuat de costurile ridicate cu forța de muncă și de cerințele de reglementare, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a absorbi noile cheltuieli fără a crește prețul de pe raft.
Factorii climatici reprezintă o altă sursă majoră de instabilitate pentru prețurile alimentelor. Seceta și valurile de căldură extreme pot reduce drastic randamentele culturilor agricole, afectând disponibilitatea produselor pe piață. În Statele Unite, seceta a afectat peste 100 de milioane de hectare de teren agricol, iar în Europa de Vest, fenomenele meteorologice extreme pot crește inflația alimentară cu un punct procentual, ajungând la aproximativ 3% în perioada următoare.
În România, consumatorii sunt deja obișnuiți cu prețuri ridicate, având un comportament de cumpărare mult mai atent. Deși inflația a scăzut la 8,16% în iulie 2026, prețurile alimentelor rămân cu 5,03% mai mari față de aceeași lună din anul precedent. Această situație forțează cumpărătorii să caute un echilibru între calitate și preț, migruind adesea către brandurile de tip mainstream sau către segmentul de mijloc pentru a-și gestiona bugetul de familie.
Retailerii și producătorii se află într-o poziție delicată, fiind nevoiți să gestioneze marje de profit tot mai mici. Dacă prețurile de achiziție cresc, companiile riscă fie să piardă volumul de vânzări dacă cresc prețul final, fie să își reducă marja de profit dacă rămân la prețul actual. Această presiune se extinde și asupra lichidității, deoarece termenele de plată mai lungă pot pune în dificultate cash-flow-ul companiilor care funcționează cu capital de lucru limitat.
Situația economică din România este marcată de o volatilitate care afectează și stabilitatea companiilor din sectorul comerțului. În primele cinci luni ale anului 2026, numărul de firme și persoane fizice juridice care au intrat în insolvență a crescut cu 13,62% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această tendință subliniază dificultatea de a menține un echilibru între costurile de producție și capacitatea de plată a consumatorilor într-un context de creștere a prețurilor.