Consumatorii din România se confruntă cu un număr tot mai mare de situații în care descoperă credite contractate fără consimțământ. De la începutul acestui an, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat peste 170 de cereri privind fraude comise prin canale bancare. În aceste cazuri, infractorii reușesc să obțină acces la aplicațiile de internet banking sau la datele de autentificare ale victimelor pentru a solicita împrumuturi online și a transfera rapid sumele de bani către conturi controlate de ei.
Metodele utilizate de escroci implică adesea tehnici de inginerie socială, bazate pe manipularea psihologică și crearea unei stări de urgență. Victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind că reprezintă instituții precum banca, Poliția sau Banca Națională a României. Pretextul utilizat este de obicei compromiterea datelor personale sau un risc imediat de securitate. Sub această presiune, persoanele sunt convingse să ofere coduri de acces, parole sau chiar să instaleze aplicații care permit controlul de la distanță al dispozitivelor lor.
Prejudiciul raportat în dosarele analizate de către CSALB poate ajunge până la 20.000 de euro în fiecare caz. În unele scenarii, victimele sunt îndrumate să retragă numerar sau să transfere bani în conturi indicate de falși reprezentanți. O altă metodă implică promisiuni de câștiguri rapide din acțiuni sau criptomonede, folosind site-uri false. În aceste cazuri, datele personale și înregistrările video pot fi folosite ulterior pentru autentificări frauduloase, inclusiv prin tehnici de tip deepfake, pentru a accesa conturile bancare.
Băncile refuză în numeroase cazuri să accepte cererile de negociere sau de anulare a creditelor. Motivul principal este faptul că operațiunile sunt de obicei autorizate prin datele sau codurile furnizate de titularul contului, chiar dacă acesta a acționat sub presiune. Deoarece sistemele informatice ale instituțiilor financare nu sunt de obicei sparte, responsabilitatea pentru pierderi depinde de probele administrate în cadrul investigațiilor de poliție. CSALB poate intermedia gratuit negocierile pentru suspendarea ratelor sau reeșalonarea creditelor, însă decizia depinde de acceptarea băncii.
Pentru a evita astfel de situații, consumatorii trebuie să știe că băncile nu solicită niciodată prin telefon sau mesaje coduri de autentificare, PIN-ul cardului sau codul CVV. Instalarea unor aplicații recomandate de străini sau accesarea unor link-uri primite prin e-mail sau WhatsApp reprezintă semnale clare de fraudă. Este esențial ca persoanele să verifice independent identitatea interlocutorului folosind datele oficiale ale instituției și să activeze notificările pentru fiecare tranzacție efectuată, pentru a observa imediat orice operațiune neobișnuită.
În cadrul sistemului financiar, gestionarea riscurilor de securitate este o temă constantă, având în vedere și alte fenomene de volatilitate economică. De exemplu, în sectorul auto, anumite modele de mașini din România își pot pierde valoarea cu peste 60% în doar 5 ani de la achiziție. Această capacitate de depreciere rapidă subliniază importanța monitorizării atentă a tuturor deciziilor financiare și a protejării activelor personale în contextul unei economii care poate prezenta schimbări bruște de valoare.