Pelerinajul dedicat Sfântului Dumitru a demarat oficial pe Dealul Mitropoliei, evenimentul atrăgând încă de la început numeroși participanți. Peste 1.000 de credincioși au ales să participe la acest act de devotament, organizându-se cu o săptămână înainte de ziua de praznic. Acești oameni au format trei cozi distincte pentru a parcurge etapele ritualice stabilite de organizatori, începând cu participarea la împărtășanie, proces în care mulți dintre cei prezenți, inclusiv copii mici, au primit vin și pâine dumicată.
După etapa de împărtășanie, pelerinii s-au încolonat pentru a primi stropirea cu aghiasmă, un ritual esențial în cadrul acestui eveniment religios. Ulterior, oamenii au căutat locuri de șezut în spatele gardurilor pentru a putea intra în biserică și a se închina. Participanții au exprimat dorința de a petrece timp în familie și de a se închina la moaște, profitând de faptul că evenimentul coincide cu ziua de duminică, oferind un moment de liniște și spiritualitate.
Ceremonia de anul acesta are o caracteristică diferită față de ediția precedentă, deoarece nu se desfășoară în noua Catedrală Națională, care este încă în proces de construcție. Anul trecut, sărbătoarea a fost marcată cu o grandiozitate mult mai mare, fiind combinată cu sfințirea picturii Catedralei Naționale și implicând sute de invitați internaționali, precum și personalități politice și culturale. În prezent, hramul s-a întors la Catedrala Patriarhală istorică, oferind o atmosferă mai puțin fastuoasă decât cea de anterior.
Un motiv pentru care moaștele celor cinci sfinți nu sunt scoase în pridvor, așa cum s-a întâmplat în trecut, este faptul că se desfășoară lucrări de restaurare a picturii. Din acest motiv, moaștele rămân păstrate în interiorul lăcașului de cult. Totodată, sâmbăta viitoare, lângă raclele existente vor fi aduse și moaștele Sfintei Elisabeta de la Pasărea, o persoană care a trăit în acest secol și a fost canonizată anul trecut, fiind printre primele femei românce de acest tip.
Pentru a gestiona fluxul de oameni, reprezentanții Patriarhiei au emis recomandări specifice pentru a fluidiza experiența vizitatorilor pe durata celor 10 zile de pelerinaj. Autoritățile religioase au rugat persoanele vârstnice, pe cei fragili și pe femeile însărcinate să își organizeze vizitele în prima parte a pelerinajului. Această măsură de organizare are scopul de a proteja categoriile vulnerabile de pelerini în timpul procesului de așteptare și de participare la ritualurile de pe Dealul Mitropoliei.
Tradiția pelerinajelor religioase în România este una veche, fiind organizate periodic în cadrul marilor sărbători ortodoxe pentru a permite credincioșilor accesul la relicve și la momente de rugăciune comună. Aceste evenimente aduc adesea mii de oameni la principalele centre de cult din țară, structurând calendarul religios și social al comunităților locale prin procese ritualice bine stabilite de instituțiile bisericești.