Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Actualitate

26 de localități din România ar putea organiza alegeri parțiale pentru ocuparea unor funcții vacante

Noua legislație privind integritatea și pierderea funcției în caz de incompatibilitate afectează numeroase administrații locale.

3 min citire
26 de localități din România ar putea organiza alegeri parțiale pentru ocuparea unor funcții vacante
Foto: Rador

O serie de localități din România se află în situația de a organiza alegeri parțiale pentru a ocupa poziții vacante în administrațiile locale. În total, 26 de localități din țară ar trebui să organizeze aceste scrutinuri, conform datelor recente. Un alt grup de 10 localități este afectat de noua legislație privind integritatea, care prevede pierderea funcției pentru cei care au decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a discutat despre aceste situații în cadrul unei sesiuni de instruire la Târgu Mureș. Acesta a observat că organizarea de referendumuri, fie pentru demiterea primarilor, fie pentru dizolvarea consiliilor locale, a devenit o tendință frecventă. Un exemplu recent a fost cel din Galați, unde se pregătește un referendum pentru dizolvarea consiliului local, după ce nu s-a reușit adoptarea unui buget din cauza conflictelor politice.

În județul Mureș, situația este critică în câteva localități specifice, unde se așteaptă organizarea alegerilor. În comuna Apold, funcția de primar este vacantă în urma decesului recent al primarului, în timp ce în Sânger, primarul a fost demis prin referendum. De asemenea, orașul Ungheni se află în aceeași situație, după ce în anul 2018 ANI a semnalat existența unui conflict de interese la primarul care deținea funcția la acea dată.

Pe lângă organizarea alegerilor locale, Adrian Țuțuianu a abordat și subiectul costurilor semnificative pentru eventualele alegeri parlamentare anticipate. Se estimează că acestea ar implica sume între 160 și 170 de milioane de euro la nivel național. În plus, votul în străinătate reprezintă o altă cheltuială importantă, fiind estimat costul de aproximativ 25 de euro pentru fiecare alegător care participă la procesul electoral.

Pentru a gestiona aceste procese, președintele AEP a menționat că ar fi necesare anumite modificări legislative. Aceste schimbări ar trebui să vizeze în principal reducerea unor termene cronologice, fără însă a pune în pericol dreptul de vot al cetățenilor. Obiectivul este de a asigura o organizare eficientă a scrutinurilor în condițiile în care funcțiile administrative sunt afectate de deciziile privind incompatibilitatea sau de evenimente precum decesul oficialilor.

Contextul actual al proceselor electorale din Europa reflectă o perioadă de transformări și provocări legislative. În timp ce în Germania, în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară, competiția electorală este foarte strânsă între partidele AfD și social-democrați, la nivel european se discută și despre digitalizarea financiară. Comisia Europeană a menționat că tranziția către euro digital este în curs de accelerare, deși aceasta nu este concepută pentru a înlocui complet utilizarea numerarului în tranzacții.

Surse

Sursa: Rador

Tot în Actualitate